We Three (Me, You and Us)

Doua maini se cauta in intuneric. Pielea fina a degetelor se impleteste din nimic. O scanteie a ochilor se vede in raza argintie ce bate-n geam. Scanteie sau lacrima?
Nu stiu... mi-e sufletul gol. Pustiit. Iti caut fata. Ti-ating varful nasului si te descopar. TU chicotesti. Pe semne, iti place. Sau poate nu... dar nu spui nimic. Esti prea bun sa ma respingi spunandu-mi sa ma opresc. Si ma lasi, poate, sa te chinui. Cui i-ar placea sa fie gadilat?! Dar tu accepti. Imi cauti fruntea si mi-o saruti. Tremur la presiunea buzelor tale. Apoi imi cauti ochii - ai tai sunt inchisi. Ii alinti intr-o sarutare si soptesti: "Sunt umezi... Plangi?" Eu tac si ma cuibaresc mai adanc cu capul in perna. Respiratia iti devine grea, scindata si te stiu - te-ai panicat. Nu stiu prin ce metoda te regasesti si cu sufletul stins imi spui:"Nu-ti chinui fetisoara ta, cea pe care eu o iubesc atat de mult..." Suspin, ma retrag, ma inchid in mine! Mi-e frica sa vorbesc... De parca as izbuchni in plans odata cu prima silaba rostita. Si totusi o fac; cuvintele nu vor sa iasa, dar imi fac curaj si ingan: "Mi-e frica..."
"De ce anume?" ma intrebi cu glasul scazut, ferit, inocent.
"De mine."
Te uiti la mine perplex. Eu continui: "De tine... de noi"
Pari mai incurcat decat ai fost vreodata. Linistea ne asurzeste. Se sparge tacerea. Se aud sclipirile stelelor.
"Mi-e frica; daca am uitat sa iubim? Sa ne iubim? Daca e doar o obisnuinta... sa te sun, sa ma suni si sa spunem *TE IUBESC* "
"Dar nu este!"-vocea-ti tremura... si, impreuna cu ea, si mana ta. "TE IUBESC!" imi spui privindu-ma in ochi, cu privirea aceea pe care o cunosc atat de bine si la vederea careia orice cuta de pe frunte imi dispare.
Si-atunci ma linistesc. Ma intorc cu fata la tine si nu-mi mai ramane decat sa-ti zic:
"TE IUBESC!!!"


O melodie care-mi aminteste ca nu e totul doar obisnuinta VANK-Balada pentru o minune

Despre mine!

scuze... stiu ca poate e cam aiurea... e cam tarziu deja cu trei postari pe blog si nici macar nu m-am prezentat! Promit sa fiu scurta... si cuprizatoare!

Spre exemplu... 3 cuvinte care ma caracterizeaza: ZAMBET, PASIUNE, PRIETENI (cat mai multi :P)
Asta cred ca spune cam esentialul despre mine: ca ador sa rad (dar si sa-i fac pe cei din jurul meu sa rada); ca pun pasiune, suflet in tot ce fac, si in orice legatura - imi fac vise multe; ca imi place sa am in permanenta pe cineva drag langa mine - nu-mi place sa stau singura... sunt putine momentele in care imi doresc cu adevarat sa fiu singura!
Ce nu-mi place...nu stiu cu exactitate. Concret pot sa dau trei exemple. Primul ar fi ca nu-mi place sa astept. Sunt o fire nerabdatoare. Al doilea - sa spunem ca ma intristeaza plansul unui copil. Rezulta ca sunt usor impresionabila. Al treilea, l-am spus si mai sus - ma sperie singuratatea si ideea de a nu avea pe cineva pe care sa ma pot baza; indiferent cat de bine ma cunoaste sau nu acea persoana-important e pentru mine sa stiu ca poate sa imi intinda un servetel atunci cand lacrimile imi inunda ochii si lumea mea se pierde in ceata.

In rest, cred ca va veti da seama cam cum sunt eu - sper asta - pentru ca am sa incerc sa fiu cat se poate de sincera in spatele cuvintelor.

"I just wanna be okay, be okay, be okay...!"
See ya soon!

Zambet

Azi.... azi mi-e bine. Azi zambesc. Azi rad. Ma bucur si surad. Nu stiu de ce, dar mi-e bine. Sa fie gandul ca trece saptamana si vine week-endul? Ca voi rade din nou cand vad soarele? Se duce saptamana. E miercuri - urmeaza joi si vineri si... si gata! S'est fini!
N-am mai vorbit de ceva vreme cu EA si mi-e dor! E singura care stie cand mi-e bine si cand rau, e singura care stie sa ma descifreze indiferent cum si in ce stare ma gasesc. She's my PERSON! ... ma refer la tot si nu la un lucru singular... e cea care stie sa se joace in parul meu. Cea care ma relaxeaza si ma face sa imi amintesc sa rad, sa zambesc. Se apropie... cred ca de-asta rad si zambesc din ce in ce mai mult pe masura ce timpul trece si vine vara.

Imi place sa rad!!! :) Trebuie sa ajung pe-o terasa la mare...

Astenie

Deschid un ochi... ma trezesc. Ma uit pe geam si vad o raza de lumina chinuindu-se sa patrunda norii. Primul gand: "Cu ce ma imbrac azi?" nu conteaza... am aruncat ceva pe mine si am plecat spre liceu. Ies din casa si o adiere usoara imi flutura parul deja dezordonat, "aranjat" cu o bentita. Gandurile imi napadesc mintea. Ganduri pe te miri ce teme, in principal, o conversatie avuta cu o seara in urma... M-a prins un pic pe picior gresit. Dupa ce ca am impresia ca toate imi merg alandala...(aiurea - sa spunem)se mai intampla si asta , iar eu nu stiu cum sa reactionez. Voi vedea. Se spune ca timpul le rezolva pe toate. atunci, o sa astept.

Intre timp am pe cineva care sa ma aduca cu picioarele pe pamant, de cate ori capusorul meu o ia razna... si mai am pe cineva care sa imi tina de urat si sa nu ma lase singura. Multumesc...

Revin curand...

Un inceput...

Nu prea stiu de unde sa incep... Dar poate ca nici nu trebuie sa ma chinui prea tare sa gasesc un inceput bun. Doar am sa scriu. Cu timpul cred ca o sa ma acomodez. Va las acum... revin cu o postare "adevarata"...