Incotro...?!

Sa fug... as vrea sa pot. Sa fug departe, sa ma ascund in valuri. Sa ma pierd printre fire de nisip. Sa-mi arda fata a soare, si pielea a mare. Sa stau si sa urmaresc un punct negru pe cerul fara nori. Sa-mi surezasca urechile de zgomotul scoicilor aduse la mal.
Mai e mult pana la vara. Si totusi nu. Au inforit deja copacii. Gradinile te imbie cu parfumurile lor. Din cand in cand, un nor mai stoarce o lacrima. Doar seara, insa. Ziua e cald. Si frumos. Atat de frumos ca imi vine iar sa fug. Sa fug departe... sa ma revolt. Sa nu-mi mai pese de nimeni. Nici chiar de mine! Sa nu stie lumea cine sunt, de unde vin. Sa nu-i pese unde ma duc si ce am sa fac. Sa ma descurc singura. Sa ma lupt cu mine insami, cu noaptea, ca sa vad soarele iar maine. In fond, "maine" nu este decat acelasi "azi", cu alt nume.

"Daca viata nu-ti surade... gadil-o!"- o remarca dintr-o carte, care la prima vedere ar parea doar literatura de consum. Si totusi... cat este de adevarat. Trebuie, pana la urma, sa stim sa ne bucuram de fiecare clipa avuta. Sa stim sa profitam de orice zambet oferit, de orice... Oricat de mic ar fi acel "orice" - poate chiar si o privire fugara. Un emoticon.... dar hai sa nu mergem chiar atat de departe. Sa stim sa pretuim lucrurile marunte... (emoticonul-o fi el mic, dar este atat de impersonal-fara trairi - desi se zice ca pentru asta sunt facute = ca sa exprime emotiile) Dar cine stie cu adevarat ce se ascunde in spatele unei "mascarici" care zambeste... poate e un suflet trist sau poate doar un suflet dornic de necunoscut, dornic sa fuga departe...

Aud un val al marii ca prin vis... O melodie in ton... cu postarea.

Meditatie... in viata

Traim in intuneric, inconjurati de prejudecati, vieti construite simetric! Vedem umbre dansand.. repeta un dans! tango..sau poate vals? se opresc.. ne zaresc... se unesc..dispar.. apar iar! Se sperie, se ascund dupa o cortina.. cortina tesuta din dorinte vechi, esecuri, pocainte, vise uitate, rugaciuni, umilinte, placaciuni... Privesc cu ochii goi, negri, verzi, albastri.. Nu vorbesc... nu respira... nu au voie... Asteapta permisiunea de a trai, de a cobori de pe scena, de-a invia... Vor sa simta viata pulsand, respirand, visand, vibrand. Traiesc fara a gandi, uitand ce au gandit, fara a fi trait; Toate sunt la fel... Toti... Toti suntem la fel! Traim vieti identice, nefiind nevoie sa ma nasc pentru a imi vedea soarta.. Nefiind nevoie sa mor... Un profesor sumbru ne scrie viata. Suntem doar suflete ratacite prin trecut, prezent sau viitor... Suntem eterni.